După nici patru luni de zile de la lansarea firmei noastre, am ajuns deja  la cea de a şasea excursie, caz în care am marcat o altă premieră şi anume, ocuparea în procent de 100% a capacităţii autocarului, având şi multe alte cereri pe care nu le-am putut onora, cu păreri de rău pentru turiştii noştri. De aceea, am decis, ca şi în cazul Balcicului, să repetăm şi această excursie, la data de 21 septembrie 2019, când sperăm să ne însoţească toţi cei care nu au mai găsit locuri disponibile pe data de 27 iulie 2019.
        Cu o mică întârziere din cauza unor motive tehnice, ne regăsim cu bucurie, împreună, echipa „NU-I BAI, HAI LA DRUM!” şi deja PRIETENII noştri, nerăbdători să pornim într-o altă călătorie la fel de frumoasă şi plină de informaţii şi peisaje inedite, dornici să descoperim noi orizonturi turistice. Faptul că deja sunt mulți turiști care repetă experiența turistică împreună cu noi, convingând și alte rude și prieteni să ne însoțească, pentru noi este deja o obișnuință și o bucurie, totodată, deoarece ne cunoaștem din ce în ce mai bine și devenim, împreună, o mare familie. În plus, noii turiști, sunt la fel de comunicativi și deschiși în călătoriile în care ne însoțesc, încât, grupul format în fiecare excursie este unul omogen, în care se leagă noi prietenii de fiecare dată. Sunt mândră de prezența în această excursie, pentru prima dată, și a unor studenți de ai mei, cu rezultate foarte bune anul acesta la examenul de licență, doi dintre ei obținând nota 10, la un examen deloc ușor!
Râsetele și glumele turiștilor în autocar și pe traseu, buna lor dispoziție, înseamnă pentru noi o împlinire sufletească, semn al relaxării și satisfacerii nevoilor turistice, într-o mare proporție. Şi cum vremea se arăta perfectă pentru o excursie, pornim pe drumul spre Vama din Giurgiu şi începem deja poveştile deoarece obiectivele turistice se perindă cu repeziciune şi ne îndeamnă la explicaţii.
Spre norocul nostru, nu aşteptăm nici de data aceasta prea mult la vamă, aşa că ne îndreptăm bucuroşi spre primul nostru obiectiv, respectiv Parcul naţional Maarata cu ale sale ecopoteci pline de vegetaţie luxuriantă, terase şi cascade neasemuit de frumoase, Krushuna fiind ținta noastră principală, cea mai mare din Bulgaria în travertin, ”bijuteria coroanei”, așa cum o numesc autoritățile locale. Alegem dintre cele două poteci turistice, pe cea mai pitorească, o străbatem la pas, fără să ne grăbim, bucurând-ne din plin de ceea ce ne oferă, numeroasele fotografii pe care le facem, nefiind parcă, suficiente, pentru a reda frumusețea locului și nici îndeajuns, astfel încât să fim convinși să părăsim locul pentru a ne îndrepta spre următoarele obiective turistice din program. Străbatem zona în circuit, evident, cel mai mare timp fiind acordat cascadei Krushuna, amplasată, poate nu întâmplător, la sfârșitul traseului nostru, adică, ce-i mai frumos, la urmă. Apoi, foamea începe să-și facă simțită prezența, încât alegem una dintre terasele din parc, alții pe cele din afara parcului, servind și produse cu specific local, așa cum se cuvine într-o altă țară, gastronomia făcând parte integrantă din oferta turistică a oricărei țări a lumii.
Ne îmbarcăm, nu înainte de a mai face câteva cumpărături, și ne îndreptăm, pe o durată scurtă de timp, către cel de al doilea nostru obiectiv turistic din program, Peștera Devetashka, poate cea mai frumoasă din Bulgaria, așa cum afirmă unii, cu ale sale impresionante deschideri în tavan, loc ales și pentru filmarea unor secvențe ale filmului Eroi de sacrificiu 2 cu mulți actori cunoscuți (Sylvester Stallone, Jason Statham, Jet Li, Dolph Lundgren, Chuck Norris, Jean-Claude Van Damme, Bruce Willis, Arnold Schwarzenegger etc.). Este una dintre cele mai lungi peșteri din Bulgaria, adăpostind pe timpul iernii peste 35.000 de lilieci, fiind una dintre cele trei mai importante zone de hibernare pentru lilieci, din toată Europa. Și cum afară se făcuse destul de cald, peste 30 de grade, temperatura din interiorul peșterii a fost pentru noi o binecuvântare, permițându-ne să o vizităm în condiții optime. Impresionantă prin dimensiuni dar și prin peisajul oferit, ne îndeamnă s-o parcurgem în întregime, evident, partea vizitabilă, să fotografiem tot ceea ce întâlnim în cale și să ne încărcăm de energie, astfel încât să ne fie de ajuns pentru următoarea parte a zilei. Și cum nu ne lăsam duși de acolo, facem și o poză de grup, găsind tot felul de scuze pentru a mai zăbovi un pic la răcoare, dorindu-ne să aducem și autocarul acolo!
În sfârșit, prindem curaj, și cum călătorului îi stă bine cu drumul, ne mai urcăm în autocar tot pentru scurtă vreme, timp necesar de a ajunge în orașul Lovech, unul dintre cele mai vechi orașe din Bulgaria, fiind locuit încă de pe vremea tracilor. Și cum căldura era la punctul ei maxim, facem un popas de aprovizionare cu apă și sucuri reci la magazinul de apropiere. Apoi, ușor-ușor, mai pe la umbră, mai pe la soare, începem să urcăm în pas lent strada și apoi scările care ne conduc către Cetatea Lovech de pe dealul Hisarya. Din cauza temperaturilor ridicate dar și a traseului în pantă, câțiva turiști își propun să ne aștepte la o terasă până ne întoarcem. Cutezătorii ajung în fața cetății, ce străjuiește zona de aproximativ 1000 de ani, plătim taxa de intrare și o vizităm în cele mai mici cotloane, evident, adăpostindu-ne de soare ori de câte ori putem. Curiozitatea și dorința de a ne îmbogăți bagajul de cunoștințe înving în fața stării vremii. Înainte de a coborî ne oprim să imortalizăm în poze și statuia înaltă de 14m, amplasată la intrarea în cetate, a lui Vasil Levski, eroul național al Bulgariei. Pe traseul de coborâre ne decidem să vizităm și Biserica Bogoroditsa, o bijuterie arhitectonică.
Poate cel mai interesant obiectiv turistic antropic al zilei a fost Podul acoperit din Lovech, de peste râul Osam, finalizat în anul 1874, ce unește orașul vechi de orașul cel nou. Acolo ne-am delectat cu cea mai gustoasă înghețată, unii repetând această experiență! Pe geamurile în miniatură cu perdeluțe și mușcate, se văd cetatea Lovech și parte din oraș. Ne plimbăm pe la magazinele cu suveniruri, cu produse handmade, cu dulciuri, pe la cafenele, ne mai cumpărăm câte ceva, mai servim câte un suc rece și din nou, câte o înghețată. Copiii din grup, Noah și Aris sunt încântați de macheta luminată a orașului. Mai zăbovim pe la terase și magazine până se face timpul de îmbarcare. Cu mari regrete, din partea turiștilor dar și a organizatorilor, inclusiv a ghidului, ne urcăm în autocar și pornim către țară, cu promisiunea unei rapide reveniri. Organizăm și deja tradiționala tombolă cu premii, la care ajutoare de nădejde ne-au fost Noah și Aris, cărora le mulțumim și ne bucurăm să crească odată cu/în excursiile noastre.
Obosiți dar mulțumiți și încărcați de amintiri plăcute, mai facem o oprire până la vamă. Și cum ”NU-I BAI, HAI LA DRUM!” are și noroc, petrecem foarte puțin timp în vamă, astfel încât ajungem în București fix la ora programată.
Mulțumim tuturor turiștilor noștri, fiecare având o contribuție importantă la reușita excursiei, simpaticului nostru șofer, dnul Florin, pentru efort, lui Alexandru și lui Mircea, pentru implicare și răbdare.
Cu speranța unor noi revederi și mulțumirea unei excursii reușite, a consemnat aceste rânduri, Andreea, Nu-i bai, hai la drum!